Cântăre Ce-i viaţa ta? E o peniţă

Ce-i viaţa ta? E o peniţă,

Cu care scrie mereu pe-un drum.

/: Şi-apoi la ultima portiţă,

Tot ce-ai scris tu, ca pe-o tăbliţă

Nu se mai şterge nicidecum (se repetă) :/



Şi vorbe-n vânt şi fapte rele

Rămân pe veci, ca-ntr-un album.

/: Păzit e scrisul tău de stele,

De-ai pune mări întregi să-l spele,

Nu se mai şterge nicidecum (se repetă) :/



Să nu te minţi că-n veşnicie

Trecutul se preface-n scrum.

/: Căci Dumnezeu stă mărturie,

Că-n faţa Lui tot ce se scrie

Nu se mai şterge nicidecum (se repetă) :/



În ceasul greu de judecată

Îţi vei citi întregul drum.

/: Vei izbucni în plâns de-odată,

Dar nici o slovă-nlăcrimată

Nu se mai şterge nicidecum (se repetă) :/



Nu poate şterge decât sânge,

Dar sânge sfânt şi nu oricum.

/: Ce înger trupul şi-l va frânge

Şi-astfel ce-ai scris, oricât ai plânge,

Nu se mai şterge nicidecum (se repetă) :/



Hai , adu-ţi vina ta şi greşul,

Isus îţi şterge-al vieţii drum,

/: Cum trece pe nisip vârtejul,

Dar dacă azi nu prinzi prilejul,

Nu se mai şterge nicidecum (se repetă) :/



Isus pe lemn răbdă arşiţa,

Isus e preţul tău acum,

/: Te face alb ca lămâiţa

Şi tot ce-a scris cândva peniţa

Nu se mai vede nicidecum (se repetă) :/



Amin