Cântăre La ce folos ţi-e tot ce ai...

La ce folos ţi-e tot ce ai,

Când paşii morţii vin

Dacă n-ai dat şi la săraci

Când viaţă-aveai din plin.



Vei vrea atunci ca să-ţi împarţi

Chiar toată-averea ta,

Dar ce folos când mâna ta

Nu ţi-o vei mai mişca.



La ce folos ţi-e jertfa ta

Pe căile credinţei

Dacă la capăt ţi-ai pierdut

Tot gustul pocăinţei.



Vei vrea atunci să fi chemat

Cu sfinţii într-o parte,

Dar ce folos dacă n-ai fost

Creştin până la moarte.



La ce folos ţi-e c-ai gustat,

Din duhul mângâierii

Dacă te-ntorci să faci din nou

Faptele pierzării.



Vei spune şi tu c-ai făcut

Multe minuni şi semne,

Dar ce folos dacă-ai lucrat

Şi-n fărădelege.



Folos în toate ai atunci

Când mergi smerit în viaţă

Călcând pe urma lui Isus

Primind a lui povaţă.



Vei spune Doamne Îţi mulţumesc

Căci m-ai condus prin har,

Pe treptele neprihănirii

În a raiului hotar.