Cântăre Am cunoscut cărarea pocăinţei

Am cunoscut cărarea pocăinţei

Pe ea urcau părinţii mei în sus

Când mă-ndmnau să-mbrac haina sfinţeniei

Şi să-L aleg în viaţă pe Isus.

Aveam pe-atunci altar al rugăciunii

La noi în casă cobora Isus

/: La rugăciuni se vindecau bolnavii

Aşa erau acele vremi de-atunci ! :/



Ne îndemnau mai mult la sfinţenie

Nopţi albe le trăiam în rugăciuni

Căci Duhul Sfânt din cer ne spunea taine

Şi ne-ndemna să fim tot mai uniţi

Mărturiseam a noastre neputinţe

Şi-n tain-adesea şi primeam răspuns

/: Simţeam cum mâna-I sfântă ne atinge

Aşa erau acele vremi de-atunci !:/



Ne-nvioram când peste adunare

Se cobora susurul Celui Sfânt

Când toţi strigau atuncea: “Osanale!”

Şi-n limbi cereşti cântăm prin Duhul Sfânt

Era ca-n ziua aceea de Rusalii

Cu mic, cu mare, toţi priveam în sus

/:Cum coborau a Duhul Sfânt daruri

Aşa erau acele vremi de-atunci !:/



Mai lasă Doamne, stropii bucuriei

Să mai trăim acele vremi de-atunci

Să mai gustăm dulceaţa pocăinţei

Pe culmi cereşti, o, Doamne să ne urci.

Dorim să Te simţim în adunare

La-noastre-umile rugi ne dă răspuns

/: Ne-mbracă-n haina cea de sărbătoare

Să re-ntâlnim acele vremi de-atunci !:/