Cântăre Dimineata s-a ivit ca o uimire

Dimineata s-a ivit ca o uimire,

Ceasul a sunat si visul mi-a-ntrerupt,

Soarele zambind la geam imi da de stire,

Ca o noua zi a-nceput.



As mai vrea sa stau in pat,dar nu se poate,

Ma ridic si ma spal iute pe obraji,

Vreau sa fiu un bun exemplu-n tot si-n toate,

Vreau sa fiu cuminte si azi.



Dimineata-i multa zarva-n toata casa,

toti alearga-n colo-ncoace si-s zoriti,

Mama fierbe ceai si-n graba pune masa,

Sa nu-ntarzie la servici.



Surioara mea,ce mica,plange-ntr-una,

Nu-si gaseste nicaieri un ciorapel,

Tata bombane,cautandu-l suparat,

Ca l-a ascuns,din nou,Azorel.



Fiecare este gata de plecare,

Dar in mintea mea,un gand m-a fulgerat,

Mi-am dat seama ca in graba noastra mare,

Am uitat ce-i mai important .



Cum sa-ncepem ziua fara rugaciune,

Fara sa vorbim cu Domnul,cum plecam?

Ii opresc pe toti,la usa si le spun ca :

“Este timpul sa ne rugam ! “