Cântăre privesc si ma intreb

Privesc şi mă-ntreb în jurul meu ce se-ntâmplă

De ce om cu om se ceartă, se ceartă mereu

Scriptura ne spune, găsi-vei tu oare credinţă?

De aceea, o Doamne, adesea m-am întrebat şi eu:



De ce nu mai este iubire, între noi?

De ce ne lăsăm amăgiţi şi târâţi în noroi?

De ce dragostea multora acum s-a răcit?

De ce ne lăsăm de satana uneori amăgiţi?



De ce să murim cand Tu ne vrei viaţa?

De ce să plecăm din lume nemântuiţi?

Când jertfa de pe crucea din dealul Golgota,

Ne spune cât de mult Tu Doamne ne-ai iubit!



De ce nu privim cu dragoste la Golgota?

De ce nu privim ţintă la Domnul Isus?

Iubirea lui cea mare acolo sus pe cruce,

În chinurile morţii iertare ne-a adus!



De ce aşteptăm iertare de la alţii

De ce nu iertăm din inimă pe toţi?

La urmă nu rămâne, doar dragostea curată

Ca a Celui ce-a murit şi-a înviat din morţi!