Cântăre Îmi pare câteodată

Îmi pare câteodată că nu ştiu cât mai ţine

Zăcerea mea, uitată aici, fără de Tine

Şi-atuncea mi se lasă în suflet o povară

Grijile m-apăsă tristeţea mă-nconjoară.



Îmi pare câteodată că nu se mai sfârşeşte

Viaţa-mi zbuciumată şi chinul ce zdrobeşte

Şi dragostea îmi pare că nu se mai arată

Tristeţile amare cuprind viaţa-mi toată.



Îmi pare câteodată că-n veci va ţine chinul

Şi lacrima vărsată nu-şi va primi alinul

Chiar dacă mi se pare, o, Doamne ştiu prea bine

Că toate-s trecătoarea speranţa mea e-n Tine.



Îmi pare câteodată că norii umplu cerul

Şi ziua întunecată învăluie misterul

Şi-atâta îndoailă în suflet mă răpune

Privirea mă înşală şi soarele apune.



Îmi pare câteodată că nu ştiu cât mai ţine

Zăcerea mea uitată aici fără de Tine

Şi-atuncea mi se lasă în suflet o povară

Grijile mă-apăsă tristeţea mă-nconjoară.



Îmi pare câteodată că-n veci va ţine chinul

Şi lacrima vărsată nu-şi va primi alinul

Chiar dacă mi se pare, o, Doamne ştiu prea bine

Că toate-s trecătoarea speranţa mea e-n Tine.