Cântăre Ologul de la Betezda

EU SUNT ACEL CE NU AVEAM PE NIMENI

ATUNCI CÂND LA BETEZDA SUFEREAM

PE PATUL MEU BOLNAV DE MULTĂ VREME

SPERANŢĂ DE MAI BINE NU AVEAM



ZĂCEAM PLÂNGÂND ACOLO LA PRIDVOARE

DE-ATÂŢIA ANI DE TOŢI CEI DRAGI UITAT

AŞ FI INTRAT LA TULBURAREA APEI

SĂ FIU ŞI EU DE BOALĂ VINDECAT



DAR CINE OARE SĂ MĂ BAGE-N APĂ

ERAM DE TOATĂ LUMEA OCOLIT

CĂ NICI DOI BANI NU S-AR FI DAT PE MINE

O, CÂT DE MULT AVEAM DE SUFERIT



DAR ÎNTR-O ZI UN OM VENI LA MINE

EL M-A PRIVIT CU MILĂ ŞI MI-A SPUS

M-A ÎNTREBAT DE VREAU SĂ MĂ FAC BINE

O DOAMNE, N-AM PE NIMENI I-AM RĂSPUNS



SCOALĂ-TE MI-A ZIS ATUNCI STRĂINUL

RIDICĂ-ŢI PATUL, UMBLĂ MI-A MAI SPUS

ÎNDATĂ SĂNĂTATEA MĂ CUPRINSE

ŞI PE PICIOARE IATĂ C-AM AJUNS



DAR DUPĂ-ACEEA M-A GĂSIT ÎN TEMPLU

ACEL STRĂIN ŞI MI-A VORBIT DUIOS

M-A SFĂTUIT SĂ NU MAI FAC PĂCATE

ŞI AM AFLAT CĂ E ISUS HRISTOS