Cântăre Sunt un copil sarman, uitat de lume

Mi major



Sunt un copil sarman, uitat de lume,

Si pribegesc hoinar pe-acest pamant,

In cautarea unei lumi mai bune

Pe care-as vrea s-o aflu mai curand.



Cor: /: Sunt calator si n-am nimic pe lume;

Bucuriile toate mi se frang.

De-s amarat, nimeni nimic nu-mi spune

Si nimanui nu-i pasa ca eu plang. :/



De-atatea ori, astept o-ncurajare

Sa-mi indulceasc-amarul de pelin

Si-n sufletul pribeag sa imi strecoare

O bucurie in eternul chin.



Cor: /: De-atatea ori sunt singur, n-am pe nimeni

Si n-are cin' sa-mi vina-n ajutor;

N-aud de nicaieri o vorba buna,

Sa-mi racoreasca pieptul plin de dor. :/

Imi plange sufletul, in valvataie, o Inima care rane a primit,

In lupta grea, in apriga bataie o In care, deseori, cazui lovit!...



Cor: /: Dar tara mea o vad, in departare,

Si-adeseori, desi ma simt invins,

Ma scol din nou si-alerg tot intr-acolo,

Caci tara mea-i eternul paradis. :/



Dar tara mea e sus de tot, in zare, o Iar aici jos sagetile ma-mpung

Si-adeseori ma clatin pe picioare

Si-mi pare ca acolo n-am s-ajung.



Cor: /: Dar, chiar de-ar fi sa cad in nesimtire,

Va aparea langa mine Isus

Si m-a intreba-n susur bland si subtire:

„Ce faci tu, frate? N-ai vrea sa vii sus?" :/



Ma voi scula atunci, plin de putere,

Si voi zbura-mpreuna cu Isus;

Cu El de mana, m-oi plimba pe stele,

In tara de clestar, acolo sus.



Cor: Acolo, fericirea s-a asterne;

Nu vor mai fi dureri pe-al tarii ses.

Ultima lacrima ce-o am pe gene

Si-obrazul tot de plans imi va fi sters.

/: Si-orice jignire, suferinta, rana

Vor fi uitate - parca n-ar fi fost -

Caci Dumnezeu va-mparati cu slava

Si, langa El, voi fi la adapost. :/