Cântăre O, porumbita, ce stai printre stanci

O, porumbita, ce stai printre stanci,

Ascunsa-n scobiturile adanci...

/: Ridica-ti mahrama si glasul sa-ti ascult!

Te caut, prin munti si pesteri: si de ce nu-Mi raspunzi? :/



O, vino, iesi afara ca sa-ti vorbesc,

Caci florile-n camp miros raspandesc

/: Se parguiesc roadele in smochin

Iar via, in floare, miroase din plin. :/



De ce mai plangi, cand tu esti aceea de pret!

Vreau sa te duc, in casa de ospat,

/: Dar pana-atunci, invioreaza-te!

Cu turtele de struguri, intareste-te! :/



O, vino... Iesi afara, zorii se ivesc...

Tu esti a Mea, si Eu la tine vin;

/: Sar, peste muntii care ne despart,

Caci, tu esti singura ce o am mai cu drag. :/



De-aceea Eu iti zic: tu nu inceta

Sa-Mi canti cantarea dragostei dintai,

/: Caci, in curand, vei fi in casa Mea,

Scapata-n veci, de suferinta grea... :/