Cântăre Ca vantul, zboara anii

Mi minor



Ca vantul, zboara anii; o Ca viforul in zbor,

Ca si apusul zilei o Ce-ncet, dispare-usor...

Aduna cu ei totul o Si toate duc cu ei:

Si faptele si gandul, o Chiar daca nu o vrei.



Cor: De aceea astazi, trebuie sa stii:

Orice an te-atrage inspre vesnicii!

Nu-i o intamplare, viata ta sub soare;

Cand vei merge-n fata, Celui ce-a dat viata,

Ce vei raspunde oare?



El trece ca un sunet: ce importanta-i dai?

Spre ce e al tau umblet? Spre ce placere ai?

Ce-ti spune azi balanta, cea dintre bine, rau?

Sau nu ai cutezanta a sti de locul tau?

Ale-nserarii umbre se vor lasa-n curand

Si canturi tot mai sumbre, vei auzi sfarsind,

Dar, daca o sa-ti numeri mai bine zilele,

Vei arunca, din umeri, in praf poverile.



Primind Mantuitorul, ca Domn, in viata ta,

Vei merge cu poporul salvat prin jertfa Sa;

Vei pretui chemarea si voia Domnului,

Vei astepta plecarea spre-Mparatia Lui.