Cântăre O, Golgota, pamant, varf de deal fara flori

Mi minor



O, Golgota, pamant, varf de deal fara flori

Harazita ai fost tu candva

/: Ca, pe-a-tale colini, sa se urce multimi,

Pe Isus spre a-L crucifica... :/



Parca-L vad cum, din ochi, lacrimi se prelingeau

Pe obraz si pe barba in jos;

/: Caci, pe umerii Sai, lemnul pus de calai

Apasa, apasa dureros... :/



Istovit de puteri, pe-al tau varf, Golgota,

In sfarsit, plin de rani, a ajuns!

/: Oameni rai si haini, cu priviri ca de caini,

Pentru-al lumii pacat, L-au strapuns... :/



Intre cer si pamant, pe lemn fu ridicat

Ca talhar intre alti doi talhari;

/: Setea-n piept Il ardea, insa nimeni nu-I da

Apa, desi era cata-n mari... :/



Prin vazduhul cernit, norii negri zubrau

Ducand vestea cea sumbra spre zari;

/: Lumea oarba statea si cu groaza-L privea,

Chiar si cei mai semeti carturari... :/



Ca-n bataie de joc, pe o trestie I-au dat

Un burete-nmuiat in otet,

/: Cand, din ranile Lui, pentru vina oricui,

Curgea sange de mare Profet... :/