Cântăre Ingerului din Efes, Duhul striga

Re minor



Ingerului din Efes, Duhul striga: o „Biserica, de ce te-ai ofilit?

De ce-ai lasat credinta ta dintai

Si dragostea dintai ti-ai parasit?"



Cor: /: Intoarce-te! Intoarece-te,

Biserica, la dragostea dintai!

Intoarce-te! Intoarce-te,

De vrei pe pamant jos sa nu ramai! :/



Asa striga demult, din Patmos, Duhul:

„Stiu faptele si osteneala ta;

Stiu ca pe cei rai tu nu poti sa-i suferi

Ce-si zic apostoli si nu sunt asa.



Iti stiu rabdarea ta nebiruita;

Pentru-al Meu Nume mult ai suferit,

Dar ai ramas si astazi in picioare,

Pe calea Mea, si nu te-am parasit!...



Dar, totusi, am ceva-mpotriva ta:

Acum, cand timpul este pe sfarsit,

Adu-ti aminte si te pocaieste,

Caci dragostea dintai te-a parasit!...



De unde ai cazut, din nou te-ntoarce!

In graba mare, nu mai amana!

De nu te-ntorci, veni-voi fara veste

Si sfesnicul din loc ti-l voi lua.



Fecioara inteleapta, ia aminte

Si-n candela mai toarna untdelemn!

Nu asculta deloc de-a-lumii soapte,

Ci-asculta tu de-al Duhului indemn!



Nu te lasa cuprinsa de-atipire,

Ci tu mereu fii treaza pe pamant!

Imbraca-te in haina curatiei

Caci, iata, vine Mirele-n curand!"