Cântăre Priviti in jur la tot ce va-nconjoara

Mi major



Priviti in jur la tot ce va-nconjoara

Si va-ntrebati in voi cin' le-a facut?

Priviti in jur la Cel cu ochi de para

Care patrunde-n tot ce-i nevazut.



Cor: /: E Dumnezeu :/ ce sta mai sus de stele

Si tine totul prin al Sau Cuvant;

/: El le-a creat :/ si-a pus viata-n ele,

In tot ce este-n cer si pe pamant.



O, cine-a-ntins oceane, zari albastre,

Senine-asa ca fata unei bolti?

Si cine face-n ele ca sa creasca,

Atata furnicar de vietati?



O, cine face campul sa rodeasca,

In miez de vara lanuri aurii?

Si cine face pomii sa-nfloreasca?

Si cine creste iarba pe campii?



O, cine-a pus parfum in floricele

Si cine-n pasarele-a pus cantari?

Si cine toamna pune gand in ele

Ca, de la noi, sa plece-n alte tari?



O, cine-mbraca muntii cu padure

Si cine-nalta uriase stanci?

Si cine-n fiare-atat curaj le pune

Ca sa petreaca noaptea-n vai adanci?



O, cine-n mame a sadit iubirea

Ca sa iubeasca pe copiii lor,

Ca sa-i sarute, sa-i imbratiseze

Cu-atata dragoste, cu-atata dor?



O, cati luceferi, Soare, Luna, stele,

Care-si revarsa raza pe pamant!...

Te-ai intrebat, ce e mai sus de stele,

La mari-naltimi, la El in cerul sfant?