Cântăre Betesda

Eu sunt acel ce nu avea pe nimeni,

Atunci când la Betesda sufeream,

/:Pe patul meu, bolnav de multă vreme

Speranţă de mai bine nu aveam:/



Zăceam plângând acolo, la izvoare,

De-atâţia ani de toţi cei dragi uitat,

/:Aş fi intrat la tulburarea apei

Să fiu şi eu de boală vindecat:/



Dar cine oare să mă bage-n apă,

Eram de toată luema ocolit,

/:Că nici doi bani nu s-ar fi dat pe mine

O cât de mult aveam de suferit:/



Dar într-o zi Un Om veni la mine

El m-a privit cu milă şi mi-a spus

/:M-a întrebat de vreau să mă fac bine

O, Doamne n-am pe nimeni I-am răspuns...:/



Scoală-te, mi-a zis atunci Străinul,

Ridică-ţi patul, umblă, mi-a mai spus,

/:Îndată, sănătatea mă cuprinse

Şi pe picioare iată am ajuns:/



Iar dup-aceea m-a găsit în Templu,

Acel Străin şi mi-a vorbit duios,

/:M-a sfătuit să nu mai fac păcate

Şi am aflat că e ISUS Hristos!:/