Cântăre Inteleptii lumii ma inconjoara

1.Înţelepţii lumii mă înconjoară

Şi mă întreabă cine-i Isus.

Pun la-ndoială a mea credinţă

Şi spun că voi suferi nespus.



De nimeni nu mă tem, pe Tine când Te chem

Numele Tău cu drag eu Îl vestesc

În faţa cui voi sta, nu mă voi clătina

Căci legea Ta eternă o păzesc.



2.Privesc în zare măreţul soare

Ce străluceşte neîncetat.

Pun o-ntrebare la fiecare

Cine cunoaşte cin` l-a creat.



Şi dacă într-o zi soarele-ar zăbovi

Cine-ar cunoaşte-această cauză?

Ştiinţa omului cu-nţelepciunea lui

Nu va cunoaşte taina soarelui.



3.Câmpii şi mulţii, munţii şi marea

Vestesc iubirea Celui Prea-Nalt

Tot universul şi-ntreg pământul

La glasul Lui s-au cutremurat.



Şi toate florile-şi deschid petalele

Pe-al câmpului ogor nemărginit

Şi tot ce ai creat, doar omului i-ai dat

Fiindc-atât de mult Tu l-ai iubit