Carte Amintiri cu sfinti - Daniel Branzei

cea, unde exista o colonie de leprosi. Venisem de la Bucuresti hotarat sa vizitez, daca se va putea, biserica leprozeriei. Eram plin de elan misionar si doream sa ma intorc la Seminar cu un raport care sa-i impresioneze pe colegii mei si cu care sa ma pot lauda apoi toata viata. Am fost foarte bucuros sa aflu ca "tataia" era unul din cei care mergeau de regula la Tichilesti ca sa dea Cina Domnului si ca sa le duca cate ceva de care aveau nevoie. Priveam aceasta vizita la leprozerie cu teama si totodata cu fascinatie. In mintea mea, Tichilesti era "Africa" mea misionara care ma astepta sa ma boteze ca lucrator crestin, "jungla periculoasa" in care trebuia sa-mi dovedesc capacitatea de sacrificiu. 6 Cei ce fusesera pe acolo inaintea mea ma sfatuisera sa fiu prudent, sa stau la distanta de oamenii de acolo si, daca voi fi pus sa stau la masa cu ei, sa mamanc doar oua fierte, protejate in coaja lor,de atingerea cu mainile bolnave ale leprosilor. Plecarea spre Tichilesti s-a petrecut Pagina 11
-
Pagina 12 din 273
Sari la pagina:
Adaugă semn de carte
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Biblioteca >> Carte bibliotecă Amintiri cu sfinti - Daniel Branzei >> Carte bibliotecă Amintiri cu sfinti - Daniel Branzei - pagina 12 | Salvatorul.ro
meniu prim
Cel mai înalt privilegiu care i se poate acorda unui om pe pământ este acela de a fi admis în cercul prietenilor lui Dumnezeu!