Devoțională Regretul...

<ul><li>Era o dimineata deosebit de frumoasa in campul intins unde doar ciripitul pasarelelor iti dadeau de stire ca nu-i deloc un vis acel peisaj minunat, mirosul frumos al fanului proaspat cosit fructele proaspat culese si tot cu ceea ce Dumnezeu a inzestrat natura noastra minunata, pentru noi, doar pentru a ne crea acea atmosfera de liniste si confort in care sa putem sa ne amintim de Creatorul nostru...                                                                                             In asa o liniste deplina, doar eu si bunicul eram prin acele locuri si totusi il simteam asa de nelinistit, de agitat...  </li><li>Te framanta ceva?_l-am imntrebat, cuprinsa de ingrijorare,</li><li>O,da, spune-mi, crezi ca iadul va fi o pedeapsa chiar asa...vesnica?</li><li>Da, bunicule i-am raspuns</li><li>Si crezi ca focul va fi asa de calduros ca soarele intr-o zi de vara?</li><li>O, da, dar nu de la pamant la soare, ci asa daca te-ai apropia mult de el...</li><li>Vezi, asta ma framanta, simt ca plecarea mea este aproape, iar destinul meu este nu chiar cel mai bun...</li><li>O lacrima mi s-a prelins din gene, dar am ascuns-o sub un zambet trist si m-am bucurat de constiinta bunicului care il avertiza ca se afla intr-un mare pericol, in cel mai mare pericol din viata sa de 65 de ani. L-am indemnat sa vina la biserica si a venit, mai mult Domnul in acea duminica l-a vindecat de doua boli de care suferea si i-a mai ingaduit pribegia pe pamant inca doua saptamani, o saptamana inainte si inca una dupa botezul care a avut loc in biserica din care faceam parte.</li><li>Vazandu-se vindecat, s-a hotarat sa-si amaie intoarcerea sa la Domnul si Creatorul sau, impiedicandu-se de o tigara...</li><li>Ce final trist, dar cat de adevarat este ca ne face Domnul mai mult decat meritam, ne sopteste de-atatea ori ce-i bine si de ce mai avem nevoie, dar noi, traim intr-o lume a noastra si luam vesnicia ca pe ceva fara multa importanta, ca pe ceva ce vom putea controla sau remedia.</li><li>Iubitii mei, viata omului pe acest pamant este doar un timp de pregatire, este o proba pentru a primii un calificativ, "mergeti" sau "veniti"! Bunatatea Domnului nu a ajuns la capat, cat timp traiesti poti sa-ti remediezi viata si destinul, dar nu poti sa-ti adaugi o singura zi la zilele vietii tale.</li><li>Cat timp se zice "astazi" sa ne venim in fire, sa luam hotarari noi si sa le ducem la indeplinire caci nu stim cat de aproape sau de departe este ziua intalnirii cu Cel ce ne-a asigurat tot timpul si toate conditiile de care am fi avut nevoie pentru a-L urma din toata inima noastra.</li><li> Domnul sa faca o trezire in sensul acesta!</li></ul>