Devoțională Gânduri de moş Nicolae

<span>Am fost privilegiat şi eu şi copiii mei. La noi in groapa Beiuşului, la bunic se zice moş iar pe moşul meu l-a chemat Nicolae aşa cum pe socrul meu, adică moşul copiilor mei îl cheamă tot Nicolae. </span><span>Cu bocancii a fost mai rău. Amândoi moşii au avut pensii mici şi de aceea le-am spus copiilor să nu aibă aşteptări prea mari ca să nu fie dezamăgiţi. Iar moşul meu a avut şapte copii de crescut deci până la bocancii mei era cale lungă…</span><span>De la moşul meu am învăţat că în România nu-s prea multe biserici ci prea puţini creştini.</span><span>Tot de la el am învăţat ca nu<span>  </span>trebuie să răspund unei critici întrucât nu există nici o statuie ridicată unui critic. Nu sunt dator cu nimic nici unui critic, înţelegând ca nu-i mai mare sărăcie decât să stai în fotoliu şi să comentezi evenimentele făcute de alţii. </span><span>De la moş Nicolae am învăţat că bucuria e scopul vieţii, nu trăim doar pentru a mânca şi a face bani (el a trăit bucuros şi a murit calic şi frumos). </span><span>De la moş Nicolae am învăţat că cea mai profundă plăcere a vieţii e să stai în cămăruţa ta pe pat cu geamul deschis să asculţi păsările cântând şi să citeşti Magazin Istoric.</span><span>Şi pentru că am învăţat atâtea de la el, nu m-am descălţat niciodată pe 6 decembrie, ca să-mi pun bocancii la uşă. </span><span>Am dormit cu ei sub pernă…</span><span> </span><span>                                                                                             V l a d i m i r </span><span>_ P u s t a n         

</span>