Meditație 18 Aprilie (2)

„Lângă crucea lui Isus, stătea mama Lui şi sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Clopa, şi Maria Magdalena.  Când a văzut Isus pe mama Sa, şi lângă ea pe ucenicul, pe care-l iubea, a zis mamei Sale: “Femeie, iată fiul tău!”  Apoi, a zis ucenicului: “Iată mama ta!” Şi, din ceasul acela ucenicul a luat-o la el acasă.  Ioan 19 :25-27



Ieri am vorbit despre cuvintele rostite de Domnul Isus pe cruce, înainte de moarte, şi am înţeles cum s-a rugat pentru iertarea celor ce L-au omorât.
Astăzi aş dori să avem în atenţie alte cuvinte pe care Domnul Isus le-a rostit în ultimele ore de viaţă, prin care descoperim compasiunea pe care El a arătat-o faţă de mama Sa, aşa cum ne arată şi versetele de mai sus.
Nu este uimitor să descoperi că în ultimele clipe de viaţă, Domnul Isus S-a gândit la alţii? Lui nu i-a păsat de Sine, ci în mijlocul durerilor cauzate de crucificare, în ciuda umilinţei la care a fost supus, s-a îngrijit de alţii!
Aplicaţia acestui fapt cred că este o mare provocare pentru fiecare dintre noi. De aceea, indiferent de situaţia cu care te confrunţi, chiar dacă trebuie să achiţi munţi de facturi, să speli grămezi de rufe sau să porţi sarcina multor frustrări, ar trebui în această zi să te opreşti şi să adresezi un cuvânt de încurajare pentru cineva care are nevoie de mângâiere.
Cine ştie, cuvintele pe care le vei rosti pot fi scânteia care să aducă lumina lui Hristos în întunericul vieţii în care se află cel care le ascultă, conducându-l astfel spre Hristos.
INDIFERENT DE SITUAŢIA CU CARE TE CONFRUNŢI, ARATĂ COMPASIUNE FAŢĂ DE CEI DIN JUR!