Meditație 14 August (3)

„ Caci în El avem viata, miscarea si fiinta, dupa cum au zis si unii din  poetii vostri: ”Suntem din neamul lui….” Fapte 17:28
În cartea sa, intitulata „Conducerea este o arta” , Max Deepree, directorul  executiv al companiei Herman Miller, ce produce unul dintre cele mai  apreciate sortimente de mobila din S.U.A. a scris despre experientele traite  de tatal sau, fondatorul acestei companii.
La vârsta de nouazeci si sase de ani, acesta a povestit ca în  tinerete când era la începutul carierei sale, a angajat o persoana care sa  lucreze la cea mai complexa masina de prelucrare a lemnului din compania  sa. Aceasta persoana a dovedit abilitati deosebite si multi ani, a  asigurat materialele necesare pentru întreg fluxul de productie.
Într-o zi însa , aceasta persoana s-a îmbolnavit si a murit. În acele  momente el se întreba: „oare cine îi va lua locul ?” „Unde voi putea gasi  o persoana atât de calificata, încât procesul de productie sa poata  caontinua în acelasi ritm?”
Cu aceste întrebari în suflet, tatal a pocvestit ca a mers la serviciul de  înmormântare a angajatului sau. Dupa ce s-au terminat funerariile, sotia  celui decedat i-a invitat sa petreaca câteva clipe în familia ei, pentru a  retrai împreuna evenimentele care le amintea de slujirea sotului ei.
Într-o pauza din timpul conversatiei, atunci când subiectele pareau  epuizate, acea vaduva i-a întrebat pe cei prezenti daca i se permite sa  citeasca niste poezii.
Primind acceptul tuturor, vaduva a deschis un mare registru si-a început sa  citeasca fragmente selectate din mai multe poezii. Pentru ca toti cei  prezenti au fost încântati de frumusetea acestora, au întrebat-o imediat:  ”Cine-i autorul ?”
Cu adânca durere, vaduva si-a plecat capul în pamânt si printre lacrimi a  marturisit ca poeziile au fost scrise de sotul ei, pentru ca fostul  masinist al companiei de mobila, era de fapt „poet”.
Pentru ca scriind poezii n-a câstigat destui bani pentru a-si întretine  familia, acesta a hotarât sa se angajeze în productie si zeci de ani a  lucrat ca masinist. Dupa ce a auzit aceasta marturisire, desi au trecut  multi ani de la acel eveniment, tatal lui Deepree, si la vârsta de  nouazecisisase de ani înca se mai întreba: „cel mai bun angajat al sau, a  fost un mare poet care a lucrat ca masinist, sau a fost cel mai bun  masinist care a scris poezie ?”
Desi înca nu gasise un raspuns la aceste întrebari, dupa aceasta întâmplare  tatal lui Deepree, a înteles însa un mare adevar. Când esti dedicat unei  slujbe, poti ajunge sa fii cel mai bun, indiferent de calificarea  anterioara.
Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma ca în slujba pe care o împlinesc sa pot fi  cel mai bun, pentru ca sa pot exprima astfel frumusetea darurilor cu care  m-ai înzestrat. Amin.