Acum mă rog cu frații plângând cu frunți plecate, aici stropim cu lacrimi atâtea căi de dor, Acolo, însă, toate, pe veci vor fi uitate, ne vom scălda-n iubire, în veșnicul izvor!2
Un cântec de dragoste-mi cântă-n priviri, un cântec cum n-am mai cântat, cu taina fierbinții și dulcii iubiri viața de El mi-am legat. Și cântecu-acesta cu dor nesfârșit de-o viață în piept l-am purtat; din lacrimi, din doruri, din crini împletit aș vrea să i-L cânt ne-ncetat.7 - com: 3
Tu Te-ai dus, Isuse dulce, dar mereu întorci la mine pe acele căi de aur unde mă-ntâlneşti cu Tine; ca să-mi ții pe totdeauna viața lângă Tine.3 - com: 2
Mângâierile din glasul gurii Tale-mi sunt liniștea și-mbărbătarea pentru drumul sfânt, bucuria mea se face lacrimă și vis, lângă Tine văd tot drumul Cerului deschis! Când Îți sorb din ochi seninul, ochii mei lucesc și n-am decât două șoapte: Te iubesc! Vino dulce pe cărarea care duce sus... Casa noastră cea de aur are steagul pus!2 - com: 3