Poezie Ân ceasuri grele

Ân ceasuri grele ,



De-atâtea ori pe Tine ,te-am strigat,

La ceasuri de dureri şi de necaz,

Tu nici odată nu Te-ai depărtat,

De-atâtea ori când Te-am chemat.



Ân ceasuri grele, pierdută cum eram,

Strig-am ân disperare,la Tine alergam,

Ştiind căci Tu,la greu, mă vei salva,

Speranţa şi puterea ân Tine-o voi afla.



De-atâtea ori ,pe stâncă Tu mai ridicat,

Şi steagul biruinţei cu mine-ai fluturat,

Nu mai lăsat,deloc călcată de vrăjmaş,

Cu sabia dreptăţii,lovit-ai ân duşmani.



Pe cărare doar cu Tine vreau să merg,

Oricât de mult acolo sus va trebui s-alerg,

Doresc cununa biruinţei ca să o primesc,

Şi dragostea-Ţi divină la Tine să o găsesc.



De-atâtea ori Tu, lacrima mi-ai alungat,

Cu Mâna Ta ,obrazul meu l-ai mângâiat,

Ca să-nţeleg c-atât de mult Tu,mă iubeşti,

Tu mai sădit ân palmele-Ţi Cereşti !



Ajută-mă te rog,iubitul meu Isus,

La masă Ta,să fiu şi eu acolo pus,

Ân duh şi ân credinţâ vreu să cresc,

Şi cununa din Mâna Ta să o primesc.



AMIN,AMIN,AMIN !