Poezie Tu omule, sa nu uiti niciodata

Tu omule, sa nu uiti niciodata





Tu omule, sa nu uiti niciodata

Ca din tarana rece, ai fost facut

Slavitul si Maritul lumii, Tata

Cu-n telepciunea Lui, te-a conceput



Dupa al Sau tipar, El te-a creat

Cu frumusete, te-a impodobit

Femeia cea dorita, El ti-a dat

Si doi ati fost si Domnul va iubit



De ce n-ai pretuit, a Lui iubire?

Ce ati mai cautat ? Tot ati avut

De ce-ati fugit, satui de fericire

In Diavolul cel rau, v-ati increzut ?



De ce n-ati fost de toate, multumiti

De bunastarea ,care vi s-a dat

Voi, vesnic puteati sa fiti fericiti

La ce-ati avut mai scump,ati renuntat.



Lacrimi tardive, fata va brazdeaza

Lacrimi de sange si de suferinta

Domnul priveste lung, se minuneaza

De ce-ati trait voi, fara chibzuinta ?



Iar tot ce pentru voi a intocmit

Cu dragoste si cu mare, iubire

Totul s-a dus, usor s-a risipit

Si a ramas acum, o amintire



S-a dus Edenul, tot ce-a fost frumos

Fiul cel Sfant, din cer s-a coborat

Al nostru frate bun, Isus Hristos

Cu sange sa plateasca, a venit



Ca sa plateasca-n locul nost, pacatul

Cu Sangele lui Sfant, El ne-a spalat

Si doar El singur, si nimenea altul

Cu pretul vietii Sale, ne-a salvat.



E timpul sa avem, intelepciune

Sa nu se mai repete ce a fost

Domnul Isus a facut o minune

Ne-a scos din moarte si ne-a dat un rost



Sa pretuim acest dar, minunat

Pacatul l-a platit, cu Viata Sa

Si Vesnicia Vietii, ne-a redat

Ai Lui suntem si slava ii vom da.



amin