Poezie Cuvantul rostit

Cuvantul rostit



In universul infinit,

Cuvantul tau rostit ramane.

El nu mai poate fi oprit

Si inapoi el nu mai vine



Cuvantul care l-ai rostit,

Va mangaia sau va ucide.

Va-nviora pe cel zdrobit

Sau usa-n spre iad va deschide.



Cuvantul spus va dobora

In desnadejdea cea amara

Si-apoi el poate omora

Mai violent decat o fiara.



Cuvantul ce-i rostit, de-i dulce,

De-i intelept si potolit,

Poate viata a aduce,

Pentru cel desnadajduit



Cuvantul care l-ai rostit

Poate-ndruma spre Dumnezeu,

Sau inspre locul nedorit,

Cuvantul, cantareste greu.



Cuvantul care tu i-l spui,

Poate fi binecuvantare

Sau poate blestema destui

Si-i poate duce-n disperare.



Deci astazi ia aminte bine

La ce fel de vorbe rostesti

Si fa-ti bilantul azi crestine

Azi mai poti sa te pocaiesti.



Azi pleaca-te in rugaciune

Si cere-i Domnului iertare,

Pentru atata stricaciune,

Ce-ai adus-o prin vorbire.



Si pentru lacrima-n privire,

Ce curge pe obraz fierbinte,

Si pentru multa ponegrire,

Ce ai aduso prin cuvinte



Caci din cuvantul cel rostit

Tu vei fi scos fara de vina,

Sau vei fi aspru pedepsit

Cand judecata o sa vina.



21-09-2010 Marioara Coman

Petrosani.