Poezie Prunc sfant curat

Trecut-au ani, şi ani de zile,

De când veni pe-acest pământ,

Isus Cristos, dintr-o fecioară,

Umbrită chiar de Duhul sfânt.



Sufletul ei, mări pe Domnul,

Şi duhul ei se bucura,

La vestea care o primise,

Căci va naşte pe Mesia.



Curând sa împlinit şi vremea,

Să nască Pruncul sfânt, curat,

Căuta un loc de poposire,

În case era ocupat.



Găsi un loc în grajd pe paie,

Cu vitele împrejur suflând,

Loc unde-L naşte pe Mesia,

Pacea în lume aducând.



Pe câmp, păstorii stau de strajă,

Cu turmele împrejurul lor,

Deodată cerul luminează,

Şi îngerii toţi cântă în cor.



Atunci ei pleacă în grabă mare,

Steaua urmând cu bucurie,

Şi-ajung la locul unde Isus,

Aduse multă bucurie.



Se închină în faţa Lui păstorii,

Şi vistieriile au deschis,

Aur, tămâie, smirna, şi-a lor inimi,.

I-au dat în dar, Copilului promis.



Aur i-au dat că este Rege,

Smirnă i-au dat că e Proroc,

Mare Preot, i-au dat tămâie,

Şi-n a lor inimi, El să-şi găsească loc.



Azi să-i cântăm şi noi cu bucurie,

Şi-n dar a noastre inimi să îi dăm,

Lui să-i urmăm acum şi-o veşnicie,

Şi-n faţa Lui curaţi să stăm.

Amin