Poezie Poti oare?

Poti tu, oare, sa multumesti

Pentru orice lucru ce primesti?

Poti sa ramai in asteptare

Cand n-ai raspuns la a ta-ntrebare?

Poti oare sa-L slavesti

Atunci cand zdrobit esti?

Poti ramanea-n inchinare

Cand totul e fara de salvare?

Poti sa stai in ascultare

Cand totul fara sens pare?

Poti simti a Sa mangaiere

Cand iti da doar a Sa tacere?

O, frate scump si iubit,

E planul Celui Preamarit

De-a te modela intr-una

Pentru a-ti primi cununa.

E acolo langa tine

Cand il chemi printre suspine.

Lacrima cu lacrima iti sterge

Chiar de inima-ti se frange.

Lacrima, si ea, spune

Durerea si tristetea ce te rapune.

Iti ofera a Sa mangaiere

Cand in jur totu-i tacere.

Cu dragoste te copleseste

Si trupu-ti intareste.

Nu esti singur, e cu tine;

In ale Sale brate te tine

"Fiica, nu-ti pierde nadejdea.

Stau ascuns in tacere,

Ca tu sa cunosti a mea putere.

Te modelez, te zdrobesc,

Ca sa porti chipul Celui Ceresc.

Vreau sa ma cunosti pe Mine,

De aceea ingadui peste tine

Valul si furtuna ce adesea vine.

Vreau sa simti dragostea Mea

Atunci cand crucea ti-e prea grea.

Vreau in Mine sa gasesti

Adapost cand te prabusesti.

Vreau in bratul Meu mereu

Sa-si gaseasca odihna sufletul tau.”

Nu te-ngrijora, ci-n orice vreme

Stai linistit si nu te teme.

Caci El va porunci corbilor

Sa te ia pe aripile lor.

In El te vei putea ascunde

Cand cu bratele Te va cuprinde.

Daca esti cuprins de singuratate

Striga la al tau Tata, frate!

Cu prezenta-ti te va coplesi

Si inima ti-o va linisti.

Asculta dar ce iti sopteste:

"O, fiu drag, primeste...

Prin tot ceea ce iti daruiesc

Nu fac decat sa te cresc.

Cu dragoste vesnica te iubesc...

Chiar si cand te zdrobesc,

Nu fac decat sa te pregatesc

Pentru intalnirea cu Mirele Ceresc.



Amin