Poezie Speranţa (1)

Speranţa este harul cel păstrăm mereu în noi

Când trecem prin necazuri ,primejdii şi nevoi

Speranţa dă putere şi râvnă în credinţă

Că mai avem un pic de dus şi apoi vom primi biruinţă



Speranţa este valul ce schimbă greul în uşor

Şi Dumnezeu nu te lasă , îţi vine grabnic în ajutor

Pe Autorul Său speranţa noastră se bazează

Şi toate celelalte în credinţă şi-n speranţă se lucrează.



Speranţî avem cu toţii că vom avea viaţa mai bună

Speranţă avem că vom fi răpiţi cu toţii împreună

Speranţă are bolnavul că vindecarea lui degrabă vine

Speranţă are săracul căci îi va fi mâine mai bine.



Speranţă are tata şi mama că fii şi ficele sor pocăi

Speranţă are şi orbul că ca vedea lumina într-o zi

Să-i mulţumim Lui Dumnezeu pentru tot ce i-am cerut

Căci El a zis : Acum sânt gata să vă ascult…!?