Poezie De n-ar fi Doamne harul Tău!

De n-ar fi Doamne harul Tău!



De n-ar fi Doamne harul Tău

Prin care azi s-am mântuire,

Prin care să-mi dai izbăvire

Din tot ce-am făptuit în rău,

Atunci viaţa-mi, în irosire,

S-ar termina în osândire

Rostogolită-n cruntul hău.



De n-ar fi Doamne harul sfânt

În care s-am răscumpărare

Prin jertfa sacră salvatoare

Din cel mai sublim legământ,

Atunci viaţa-mi trecătoare

Pierdută-ar fi, făr-ezitare,

În haosul de pe pământ!



De n-ar fi Doamne harul mare

Cu mântuirea prin credinţă

Că Tu mi-at dat şi biruinţă!

Prin lupta grea, istovitoare

Ai împlinit cruda sentinţă

Prin cea mai mare umilinţă,

Fără cuvânt de murmurare!



Flavius Laurian Duverna

01 eptembrie 2012