Poezie CRIZA (3)

Este criză în tara Română

De oameni oneşti, muncitori,

Că plin este astăzi la cârmă

De hoţi, de vampiri şi trişori.



Suntem robi în tară la noi,

Au vândut-o pe un preţ de nimic

Aduc din import, produse de "soi"

Ca-n propriul buzunar să fie câştig.



Păduri întregi au fost defrişate,

Se vinde aurul nostru din munţi.

Fabrici si bunuri pe nimica luate,

Cu capul plecat am ajuns cei mai mulţi



Aplecaţi sub povara zilei de mâine

Mulţi români din tară-s plecaţi

Căutând trudiţi zilnica pâine

Storsi de dorul de-acasă, de frati.



Uni se lăfăie-n bogăţii şi palate,

Au pieptul umflat şi plini sunt de ei

O vino Doamne şi fă Tu dreptate,

Trezeşte-i la viaţă pe toţi cei mişei.



Este criză în tara Română

De oameni integrii, cinstiţi,

Care osul la treabă să pună

Să nu mai fim înşelaţi şi minţiţi.





***



Dar trist este că-i criză-n biserici,

Criză de oameni noi, total devotaţi.

De oameni sfinţi, oameni cucernici,

Să-i ridice şi-nbărbăteze pe fraţi.



Ne-am săturat de fumuri şi vorbe,

Spuse la modul declarativ, fariseu,

Vrem sfinţi ce Cuvântul să-l soarbă,

Să poată să creadă cel ce este ateu.



Este criză de... smerenie şi iubire,

Puterea de jertfă este tot mai puţină,

Biserică trezeşte-te! Vino-ţi în fire!

Să ne sfinţim, să ne ridicăm din ruină!



Domnul ne-a dat Duhul Sfânt şi putere,

Cuvântul Vieţii Dreptar pentru drum,

Sfinţenie-n toate însă ne cere!

E ceasul din urmă! Să ne trezim chiar acum!



Amin

Zalău, nov. 2010