Poezie Cand urla vuietul de ape

Cand urla vuietul de ape



Cand urla vuietul de ape

Si vin talazuri sa ma-ngroape,

Alerg Doamne la rugaciune

Si ma salvezi, ca prin minune.



Cand leul urla si ragneste,

Cand sufletul mi-l urmareste,

Alerg in turnul de scapare

Si-s izbavit de disperare.



Cand raii vor sa ma ingroape,

Ingerii tai vin sa ma scape,

De groapa care au sapat-o.

Indata Doamn-ai astupat-o.



Cand vantul bate cu putere,

S-aduca-n sufletu-mi durere,

Sa-mi spulbere a mea credinta,

Tu Doamne i-mi dai biruinta.



Cand cel rau vrea sa ma doboare,

Sa-mi calce viata in piceoare,

Eu ma incred Doamne in Tine

Iar el ramine de rusine.



Cand norii-ntuneca vazduhul,

Pe ganduri cand i-mi cade duhul,

Mai falnic decat mandrul soare

Tu luminezi a mea carare.



Iar cand stihiile naturii

Dezlantuie pe-ntinsul firii

Catastrofe nebanuite,

Domnul ajutor i-mi trimite.



Din locul locuintei Sale

Unde se canta “Osanale”

Sunt izbavit de orice greu

Caci ma incred in Dumnezu.



Caci El e stanca de salvare

Si turnul tare de scapare,

E ajutorul in nevoi

El e Dumnezeul, El-Roi.



E invierea si viata

El i-mi aduce dimineata

Si rasaritul luminos

Slavitul meu Isus Hristos.



06.04.2010 – Marioara Coman

Petrosani