Poezie De ce, Isus ?

De ce atâtea piedici sunt

Pe drumul nostru către cer?

De ce-s loviţi creştinii crunt

Când adevărul sfânt îl cer?



De ce niciunde nu găsesc

Un loc ferit de lumea rea

Ca sufletul să-mi odihnesc

În trista alergare-a mea?



De ce, Isuse, Templul Sfânt

E dărâmat şi jefuit?

De ce divinul legământ

Urmaşii Tăi l-au părăsit?



De ce atâţia poruncesc

Iar rob niciunul, Doamne, nu-i?

De ce atâţi nesocotesc

Cuvântul sfânt pe care-l spui?



De ce-s atâtea răni, Isus

Şi-atâţia-s cei care le fac?

De ce samaritenii nu-s

Când în durere fraţii zac?





De ce nu-i nimeni nicăieri

S-asculte sufletul mâhnit?

De ce mai mult se pun poveri

Celui ce-i slab şi obosit?





De ce acestea, o, Isus?

Tu vezi că suntem slabi şi goi..

Prin noaptea grea privim în sus

Şi Te rugăm să vii la noi!





30 oct 2010