Poezie Nădejdea, să rămână vie

Nadejdea, sa ramana vie





Te am pe Tine, Tata,

Tu esti speranta mea

Si stiu ca niciodata,

Tu nu ma vei lasa.



Sunt zile de intristare

Cand sufletul meu plange;

Vin zile de-ncercare

Speranta-ncet, se stinge...



Nimica nu-mi mai iese,

Necazul ma-ncolteste

Parca Cel Rau isi tese

Un val ce ma orbeste.



Si plansul ma cuprinde,

Ma simt atat de mic

Teama-n suflet se aprinde,

Si nu mai sper - nimic.



Si ma intreb intr-una,

Oare ai uitat de mine ?

Mi-ai spus ca intotdeuna

Sa ma incred in Tine.



Stiu, sunt un om de carne

Slabit si pacatos

Dar nu am alte arme

O, scumpul meu, Hristos.



Te am numai pe Tine

Credinta mea, Tu esti

Si scumpa-mi rugaciune,

Te rog sa o primesti.



Ea este arma mea,

Unealta mea de lupta

Arata-mi mila Ta,

Pe mine, ma asculta.



Povara-mi usureaza,

Te uita si spre mine,

Ai mila, ma salveaza,

Si fa-mi ce stii ca-i bine.



Necazul m-a cuprins,

Puterile ma lasa...

Asculta al meu plans,

De mine stiu ca-Ţi pasa.



Eu sunt copilul Tau

Cu sange m-ai spalat

Si bunul Dumnezeu

Al Tau sa fiu, m-a dat.



Nu ma lasa tu, Frate

Si Tata bun ce esti

Puteri sa-mi dai in toate,

Eu stiu ca ma iubesti.



Cutez sa-Ţi cer iertare

De neputinta mea;

Un glas paraca aud - tare

Stiu, este Vocea Ta!



E Vocea Ta de Tata,

Care imi spune asa:

"Fiule, niciodata

Eu nu te voi lasa!



Mereu sa ai nadejde,

In veci voi fi cu tine,

In credinta traieste,

De vrei sa fii cu Mine



Te roaga si posteste,

Incredintat sa fii,

Sosirea Mea vesteste

La toti ai mei copii



La Golgota ucis -

Pentru toti am murit

Si tot ce a fost scris,

Aidoma s-a implinit.



Iar tu vei fi cu mine

Si aici, si-n ceruri sus

Nu ma despart de tine,

Asa, precum ti-am spus."



amin