Poezie Poate-am fost

O, poate-am fost si eu lucrator in vie

Si-am omorat pe Fiul celui Sfant

Si am crezut ca astfel voi avea doar bucurie

Si fericire pe acest pamant…



Si poate-am fost talharul de pe cruce

Care-L hulea si-acolo pe Isus

Si am crezut ca raul si furtul ma vor duce

La Dumnezeu acolo sus…



Si poate-am fost si Nicodim ce-n noapte

Ma furisam ca sa vorbesc cu El,

N-am inteles ca prin credinta si prin fapte

Putea-voi sa ajung in cer…



Si-mi amintesc cum imi spuneai odata

Averea mea la cei saraci s-o dau

m-am intristat si am plecat, caci casa mea bogata

si mostenirea cel mai mult pretuiau…



Si-am ascultat odata, cand despre cer vorbeai

ca ai un loc pentru eternitate

caci numai Tu esti calea si lumina catre rai

si fara Tine totul este noapte…



Si-am vrut sa vin cu toate-atunci la Tine

Sa las in urma pacatul meu cel mult

Dar parc-un hot a smuls si-acest cuvant din mine

Si ma facut sa nu Te mai ascult



Dar azi eu m-am lasat de toate

Si numai Tie vreau ca sa-Ti urmez

Nu mai ascult, o, Doamne, nicicand acele soapte

Ce vor de Tine sa ma departez



Ci eu raman al Tau pe totdeauna

Un fiu salvat si-un rob ce vrea s-aduca

Doar roade bune, ce-si va primii pe veci cununa

c-am fost al Tau, ca si o buna sluga



Iti multumesc ca m-ai iertat la cruce

Si-ai pregatit un loc in ceruri sus

Si stiu c-atunci cand vei veni pe nori, Tu ma vi duce

Pentru eternitate, in sanul Tau, Isus…

AMIN