Poezie Ai vrut, Doamne

Ai vrut, Doamne, să cobori

Prin Fiu-ţi şi-ai sfinţit pământul…

Şi-n trecerea-Ţi ai vrut să laşi o

Cruce şi l-ai unit pe om cu cerul;

ai dat şi-un gaj: IUBIREA!...

Ai vrut apoi, să zămisleşti fără sămânţă;

L-ai întors pe om din lut şi

L-ai sfinţit, iubindu-L…

Ai vrut când se-mplineşlte ziua –

Vlăstar nou pe lume să se nască:

I-ai pus drept cunună nouă

pe umeri Crucea…

Pilon de Templu Tu ai vrut să fie

Pentru cei morţi în lumea aceasta vie

Şi-n veacul de pe urmă…



a-nflorit pământul cu iubirea-Ţi

c-aşa ai vrut şi L-ai sfinţit

Iubindu-l…