Poezie Credinciosia lui Dumnezeu (6)

Cand dimineata te-ai sculat

Obosit,doar la ceas te-ai uitat

Pentru ziua pe care prin Har ti-am daruit

Nici un cuvant de multumire nu ai rostit



Te-ai imbracat rapid ai mancat

Si dupa o vreme la Scoala ai plecat

Pe drum la o multime de lucruri te-ai gandit

Dar de mine nici o clipa nu ti-ai amintit



Florile erau inflorite,soarele starucea

Dar tu nu ai observat

Ca toate aceste minuni

Pentru tine le-am creat



Cand cu prietenii tai,in fata Scolii

Te-ai intalnit

Ai povestit multe intamplari,

Numai minunile Mele nu le-ai amintit



Cand in sfarsit de la scoala ai iesit

Erai atat de oboist

Chiar daca eu toata ziua te-am ocrotit

Si-am fost cu tine

Dar tu nu te-ai gandit deloc la Mine



Cand acasa cu bine ai sosit,ai mancat

Si-apoi de lectii te-ai apucat

Dar la mine tot nu te-ai gandit

Ca toata ziua Eu te-am insotit



Cand si fratiorul tau acasa a sosit

Nici macar nu i-ai spus “Bine ai venit!“

Cand ai plecat afara,Nori de ploaie s-au adunat

Si cateva picaturi pe fata te-au picurat



Incruntat spre Cer ai privit si te-ai suparat

Si spre un loc uscat ai alergat

Norii repede s-au dus

Dar tu “Multumesc Doamne “nu ai spus



Cand seara in pat te-ai pus

Si soarele de pe cer pentru tine s-a ascuns

Insa am aprins stelele ca sa vegheze

Si intunericul sa-ti lumineze

Dar tu nici pentru asta nu Mi-ai multumit

Si in scurt timp ai adormit

Eu toata ziua te-am ocrotit

Te-am ferit de rau,

Dar nu Mi-ai multumit



Cer Eu oare prea mult de la tine?

Nu ai vazut toate minunile facute de Mine?

Caci toata lumea pentru tine am creat

Si de orice rau te-am aparat



In zile bune si rele Eu te ocrotesc

Dar tu nu i-mi spui „Multumesc“