Poezie cum iti este alergarea

Cum iţi este alergarea?

Care-ţi e credinţa ta?

Care-i ţelul şi chemarea?

Oare poţi înainta?



Stai şi meditează-o clipă

Poate nu eşti fericit

Dar se-ntinde–acum aripa

Chear din braţul celui sfînt



Ce-ţi doreşti mai mult în viaţă?

Care e plăcerea ta?

E porunca celui veşnic---

Pururi desfătarea ta!



Stai şi meditezi în taină

Care-i sfatul Domnului

Ai neprihanirea haină

Sau nici nu-i şti preţul ei



Nu răspunde uşuratic

Ţi se spune răspicat

Căci cuvîntul e profetic

Domnul vrea să-ţi dea un sfat



Nu-ţi culege din gunoaie

Hrana sufletului tău

Biblia nu e greoaie

E cuvîntul celui viu



El zideşte dă putere

El ridică din poveri

Dacă-l preţuieşti te-ajută

În El nu e poticniri



Ce alegi azi e-ntrebarea

Răspunsul e-n viaţa ta

Care zilnic se ridică

Sau e zi de zi mai grea



Orice sfat şi-nvăţătură

Orice vorbă din cuvînt

Să nu-ţi pară-o lovitură

Ci mereu un nou avît



N-aştepta mereu îndemnul

Ca pe Domnu-al lăuda

Tu să-l lauzi din iubire

Fiintcă El e Stînca ta



Dacă ţi-a făcut vreun bine

Nu-i rău să-l mărturiseşti

Căci apropii biruinţa

Celor ce se poticnesc



Dacă simţi călăuzirea

Chear pentru a mijlocii

Atunci stai şi mijloceşte

Învaţă a te jertfii



Învaţa ce-i dăruirea

Pentru cel descumpenit

Nu vezi iată-i aţipirea

Dă semnalul desluşit



Eşti chemat la umilinţa

În orice lucrare faci

Dă dovadă de credinţă

Şi-apoi haruri mari atingi



Nu e mult şi răsplătirea

Bate la a vieţii porti

Nu-ţi schimba acum menirea

Fii slujbaşi pt Isus



Astăzi tu ai libertatea

Să ajegi cum să trăieşti

Dar cînd vine judecata

Oare cum le potriveşti



Căci El ştie ce-i in tine

Ce puteri ai de-a răbda

Ce iubiri sau .... viclenie

Ştie toată starea ta



Tot ce-auzi nu-i o poveste

Nu zice le-am auzit

Toate-s pentru tine-o veste

Oare eşti tu pregătit?



N-auzi cum răsună-n vale

Numai glas de deşteptări

Cum îşi este alergarea?

Aii ochii spre alte zării?



Ai privirea îndreptată

Sus spre cerul cel senin?

Sau esti podidit de grijuri

Şi eşti plin de poticniri



Ai dorinţa-nfllăcărătă

Dorul după cerul sfînt?

Sau alergi cu graba toată

După-avere pe pămînt



Pune o fărîmă-aparte

Din cîştigul ce îl ai

Cît doreşti să ai în ceruri

Dă acum la cei sărmani



Nu-i privi cu asuprire

Nu-i mai desconsidera

Domnul ştie care-i lupta

Şi durerea lui cea grea



El te pune la-ncercare

Şi-a bătut la-a tale porţi

Mîine tu vei fii ferice

Dacă şti cum să te porţi



Domnu-a înmulţi puţinul

Uşurînd povara ta

De-nţelegi ce-i dărnicia

Pentru tin şi casa ta



Undelemnul sfînt ce curge

Ca un har de bun miros

Te va copleşii creştine

Dacă şti cum să te porţi



Astăzi cît sunt vremi de pace

Cum alergi pentru Hristos

Dai năvală-pocăinţă

Şti cum să te porţi frumos



Şti ce-nseamnă bunătate

Faţă de semenul tău

Laşi această calitate

Să facă din tin erou?



Sau îţi dai drepturi pe care

Le au astăzi cei păgîni

Nu gîndeşti la veşnicie?

Şi să lupţi ca şi cei buni



Bat la porţile gindirii

Mii de pofte vinovate

Ce alegi? Alegi viaţa?

Sau trăiri pe căi deşarte



Cum îţi este alergarea

Doar la capăt s-a vedea

Cum ţi se va sfirşi lupta

Şi plata o vei avea



N-aş dorii ca condamnarea

Sa işi pună-amprentra sa

Azi cit sună iar chemarea

Vino azi la crucea sa



E chemarea cu iubire

A celui ce s-a jertfit

Domnul cu călăuzire

Pentru tine a vorbit

amin