Poezie Toamna... timp de pregătire

Toamna... timp de pregătire



Câmpuri şi coline colorate arămiu

Cu roade ce se leagănă-n soare,

Şterg noţiunea de întins de pustiu

De... spaimă, de mult prea târziu,

Ce-n suflet se află adesea şi doare.



Totuşi e toamnă, anotimpu-i târziu

Iar iarna bate la uşă îndrăzneaţă

Pleiada de culori calde, galben arămiu

Încet se va stinge, pământul pustiu

Va dormi-n cojoace aşteptând dimineaţa.



Acum este cântec, e roadă, e bucurie

Natura şi oameni roiesc ne-ncetat

Afară struguri, mere şi nuci, te îmbie

Mirifica paletă de culori, scânteiază vie,

Întreaga omenire s-a pus pe adunat!



Cei ce sunteţi în toamna vieţii,

Şi vă simţiţi împliniţi şi vioi

Stând de vorbă, la poarta cetăţii

Împărtăşind împlinirile vieţii

Vă anunţ: Vine iarna! când totul e gol.



Fă-ţi azi un serios bilanţ al vieţii,

Ce ai rodit? Ce ai făcut pentru Hristos?

Bani, case şi maşini sunt a cetăţii

Toate rămân în praf la marginea pieţii

Poziţii şi relaţii, le laşi aicia jos



Că iată vine iarna! Bate chiar la uşă

Eşti gata să te întâlneşti cu Dumnezeu?

Ai încă timp, grăbeşte-te, nu sta pe tuşă

Cât încă nu s-a închis a vieţii tale uşă

E timpul să te pregăteşti mereu, mereu!



amin

Zalău oct. 2010