Poezie Calatoria

Cand sunt tris si aplecat de durere

Firea mea pamanteasca asteapta doar miere

Cum vine toamna peste pamant

Ramane o tacere ca de mormant



Totul este gol pustiu

Ca si mine ,ca si sufletul mneu

Fara al meu Dumnezeu

Nimic fara El totul prin El



Parca in lume ,nimic nu are rost

Totul se intampla fara motiv

Sufletu-mise zbate fara rost

Parca totul e fictiv



O,lume fara Dumnezeu

O,Pamant fara Apa

O,inima fara Dragoste

O, biserica fara Temelie



Unde credeti ca veti ajunge

Fara Unicul vostru Tata

El cu mir va unge

Si drumul va arata