Poezie Creștin în suferință

Creştin în suferinţă





Ce greu mai trece timpul

atunci când suferi mult.

Ce lungi mai sunt secundele

când mângâiere nu-i...

 

Când stai în cămăruţă

și plângi pe pat de suferinţă...

Când nimeni nu-ţi deschide,

un pic să te aline.

 

Şi lacrimile curg pe obraz...

Te simţi trist şi confuz;

Te vezi abandonat

și de lume uitat.

 

Printre suspine, începi uşor

să murmuri şi să spui:

- Ce tristă e singurătatea!

Şi atuncea plângi.

 

O, biet creştin în suferinţă,

O, biet creştin cu lacrimi pe obraz...

O, biet creştin nemângâiat...

O, biet creştin ce zaci în pat....

 

Ȋndreaptă-ţi rugăciunea

și privirea spre Cer...

Spre Cel ce te-a creat;

Spre Dumnezeu - ce te-a salvat!