Poezie Bucurie şi lacrimi

Bucurie şi lacrimi



E freamăt pe drumuri mulţime si gloate

Sînt mulţii călătorii , toţi uniţi întrun scop

Sărbătoarea acesta ,numită de ei, paste

La Templu din Ierusalim în strănge pe toţi





Ierusalimul acesta, cetatea ce veche

Cu mare renume, ce David, il făcu

Cetatea ce Sfântă, demult altă dată

Din nou şaminteşte de jerfă şi miel





În cetate coboară undeva prin mulţime

Un Fiu de împărat, aşezat pe un măgar

E smerită priveliştea, pentru ochiul de carne

Dar trimisui din ceruri, pentru ierusalim



Călătorii îl aclamă, aşternîndui în cale

Haine şi ramurii, de copacii pealsău drum

Iar din piepturile lor, o căntare răsună

Binecuvântat e acesta, împăratul ce vine



Copilaşii îi căntă , osanale , mărire

Ucenicii sînt veseli, fericiţi pentru El

Dar nu toţi îl apceptă, pe Isus ca mesia

Preoţimea se întârtă, cînd îl vede pe El



Întro clipă de taină El priveşte cetatea

Ierusalimul cel antic, din vechime zidit

Plănge mult pentru ei, pentru marea lor vină

Cel respinge ca melul, de jerfă suprem .



Multe semne făcuta, vindecării foarte multe

Dar degeaba mai mari, sînt orbiţi nul cunosc

Şi resping întro clipă, pe trimisul din cerurii

Osîndindul la moarte, pe împăratul etern



Sărbătoarea aceasta, e împletită cu lacrimi

Ces vărsate, din milă, de Isus pentru ei

Nu cunosc, cercetarea divină, de astăzi

Iar un mâine e perdut deacum pentru ei



Pentru noi amintirea, ne slujeşte ca pildă

Ce ne cheamă la veghe, zi de zi, orce ceas

Cercetarea e Sfântă ,e făcută din cerurii

Nul respinge pe Isus, ca Domn si împărat.



Este sansa salvări, ce-o primeşti azi o dată

E divina iubire , ce coboară din cer

Este mâna întisă, depe cruce spre tine

Pentru avea mântuire, şi viaţă în cer.