Poezie În zi de Toamnă

În zi de Toamnă



În zi de Toamnă, e atâta freamăt pretutindeni,

E atâta pregătire, de-a-ncheia sezonul muncii!

Parcă vine sărbătoarea, străjuită de armindeni!

Un tablou de bucurie, răzbate din şesul luncii,

Când priveşti cu-atenţie peste dealuri şi poeni.



Cerul cel senin, când soarele este înspre apus,

E atât de minunat, în zi splendidă de Toamnă!

Este atât de-albastru clar, cand priveşti în sus,

Pare că atunci solemn, el la viaţă te îndeamnă

Ca pe-aripi de vis ceresc să fii purtat şi condus.



E aşa de dulce şi sublimă, priveliştea înserării!

E aşa de linişte superbă,-nvăluită ca-n mantie,

Şi-n natură totul parcă spune, timpul îndurării,

Şi parcă în cântec strigă, explozia-i de bucurie

Că-n final avem viaţa prin planul răscumpărării!



O simte inima, când cugetă, la atâtea meditări,

Şi o trăieşte-n clipe de răgaz tot contemplând

Minuni, care se văd ca nişte tainici dezmirdări,

Ce îşi au a lor fiinţă, din Forţa Sfântă izvorând

Şi întăreşte sufletul, pe calea vieţii-n încercări.



În zi de Toamnă, e înţelept să te întrebi mereu

- De ce, e-atâta de plăcut, s-admiri şi să priveşti

Multe roade strânse, prin efort nespus de greu?

- E timpul de adunare, pentru grânarele cereşti,

Ca ele să fie pline, pentru gloria lui Dumnezeu!



Flavius Laurian Duverna

28 septembrie 2010