Poezie Plângând în tăcere...

Stau singură-n noapte plângând în tăcere,

Nu-i nimeni să ştie amara-mi durere...

Ecoul ce-l strigă fiinţa-mi întreagă

Nu-i nimeni s-asculte şi să-l înţeleagă...



Tu singur, Isus, eşti cu mine aici

Să-mi dai mângâiere şi să mă ridici,

Doar Tu înţelegi gândul mut ce-l rostesc

Şi simţi toţi fiorii ce mă copleşesc...



Pe faţa-mi brăzdată de lacrimi fierbinţi

Ce-ascund mii de lupte şi mari năzuinţi

Tu mâna-Ţi Isuse cu dragoste-o pui

Lăsând fără vorbe iubirea-Ţi să-mi spui.



Din Duhul Tău Sfânt mângâiere primesc

Şi-n liniştea-Ţi blândă odihnă găsesc;

Pe umărul Tău capu-ncet mi-l aşezi

Şi pot să adorm fiindcă Tu mă veghezi...



Tu singur, Isus , mi-eşti alături mereu,

Doar Tu poţi simţi ce-i în sufletul meu...

Când toate-s departe, aproape Tu eşti

Când totul se schimbă, doar Tu dăinuieşti.





16.09.2010