Poezie Te-opreste omule si te gandeste

Te-opreste omule si te gandeste,

Ce-i viata ta,pe-acest pamant?

Un abur,o suflare-un lat de mana,

Esti trecator,o mana de pamant.



Ce-i viata ta?un fir de iarba,

Ce astazi e,si maine nu-i,

O adiere,o suflare-usoara,

Gandeste bine omule,ce spui?



Esti trecator ca frunza toamna,

Ce se desprinde lin,usor,

Ea cade jos,si putrezeste,

Vegheaza,caci esti trecator.



Si daca treci omule-asa de iute,

Traieste astazi pentru Dumnezeu,

Cu El incheie legamantul vesnic,

Si asteapta in tacere,ajutorul Sau.



E scurta viata,un popas,

Pe-acest pamant,calatorim spre zare,

Curand plecam la cel ce ne-a creeat,

Si-n fata Lui v-om sta,raspunzand la-ntrebare.



Trec zilele sirag,pe rand grabite,

Si anii sunt asa de scurti,

Viata-i scurta si merita traita,

Cu Dumnezeu,si v-om fi fericiti.



Doar voia Sa sa facem,pe pamant,

Si cand v-om sfarsi alergarea,

Sa fim gasiti buni,credinciosi,

Si sa primim in dar,iertarea.

Amin