Poezie Am mai facut un pas

Un pas am mai facut



Cand ceasul ma trezise o zi am inceput.

Cu pas usor, domol si atata de placut.

E-o dimineata noua si totul am lasat,

In valurile vremii ce-n treacat m-au marcat.



Am mintea linistita si inima plapanda,

Si zbaterea din gene, peste Cuvant o pun.

Si chiar mai adancita, in pieptu-mi si flamanda,

De hrana si iubire ce-n brate sa le-adun.



Dar azi, ce indurare o Doamne Tu pusesesi,

Si pentru mine alaturi sa fie-n stavilar?

Si sa-l ridici apoi, la vremea cand spusesesi,

Ca ai sa mi-l arati, cand Tu vii la altar.



Stiu ca bunatatea, la usa mi-o strecori.

Zi de zi mari semne eu vad din mana Ta.

Cu multumire vin s-aduc in al meu dor

A dragostei privire, pe Tine-a ramanea.



Fa azi sa se opreasca, din ostenire muta,

Ai mei pasi sigilati, sa fie-ntepeniti.

Si in rugaciune, iertare-ti cer mai multa,

De clipele in care nu se pleaca indoiti.



Vin sa prostern in fata-Ti si ochii in tacere,

Cu lacrime sa scalde pe sfintele-Ti picioare.

O Doamne, sfant si bun, iubirea-mi mi Te cere,

Nu Te mai departa, ma scoate din durere,



De vrei si de faci harul sa aiba-ntaietate,

Cum ai facut la altii si ai lasat dreptate,

Daca e voia Ta, oricum Tu faci e bine,

Atinge-mi iar fiinta, ce vine azi la Tine.





Amin