Poezie PÂINEA TA

PÂINEA TA

01.08.2010 (2 Împăraţi 7:1-17)



Ne-ai adunat din văi adânci,

Din mori de vânt şi din păcate,

Şi lângă Cruce-ai zis: „Mănânci

Tu pâinea vieţii minunate?”

Ne-ai dat o hrană făr-de preţ,

Udată-n sânge sfânt şi-n lacrimi,

Ne-ai dat şi-un suflet creştinesc

Prin pocăinţă, fără patimi.

Îţi mulţumim Isuse sfânt

Pentru bucata Ta de pâine

Prin care Nou Născuţii cânt:

„Mărire Ţie, Slavă, Cinste!”

Când sunt flămând şi mă simt gol

Scriptura o deschid cu lacrimi,

Atunci, Te simt cum vii, domol

Şi vorba Ta e-alint balsamic.

E pâinea sfântă din Cuvânt,

Şi-i Evanghelia iubirii

Aproapelui de pe pământ

Cum cântă-n ceruri heruvimii.

E pâinea ce cu drag vestesc

Pentru flămânzii de dreptate,

E pâinea Cinei ce-o doresc

Creştinii pocăiţi în fapte.

Îţi mulţumesc Isuse Domn

Pentru-a Ta jertfă şi-ndurare

Prin care viu mă faci ca OM

Şi-n viaţă veşnică-mi faci parte.

AMIN.