Poezie Asculta-mă, Doamne (când vreau să Îţi cânt)

Ascultă-mă, Doamne, când vreau să Îţi cânt

cum n-am mai cântat niciodată.

E-un cântec ce-adie din sufletu-mi frânt,

e-o şoaptă de dor tremurată.



Ascultă-mă, Doamne, când iar mă avânt

spre bolta de sus înstelată.

Trimite-mi din cer al iubirii cuvânt

ce-mi stinge neliniştea toată.



Priveşte-mă, Doamne, sunt frunză în vânt,

atât de cumplit frământată.

O umbră mai sunt rătăcind pe pământ

şi-o inimă vrând să mai bată.



Mă-mbracă-n iubire, cerescul veşmânt,

fă-mi viaţa senină, curată

şi-n tot ce Îţi place şi-n tot ce e sfânt

să-mi fie trăirea bogată.