Poezie La ceas de taina

Din cerul sfant cadea lumina-n asfintit,

Iar florile si iarba straluceau divin

Asa a fost Isuse cand te-am intalnit,

Si am mancat la masa Ta, paine si vin.



Am inteles ca esti Mesia, Salvatorul lumii,

Ca pentru mine Ai suferit cumplit...

Ca un talhar Ai fost legat cu funii,

Te-au scuipat, Te-au chinuit si Te-au hulit!



Iar inima Ti-a fost strapunsa de durere

Cand pe Golgota incoront cu spini murea-i,

Durerea trupului putea-i s-o duci, avea-i putere

Dar Tatal Isi intoarse fata, de asta sufereai.



Sudoarea-Ti era sange, cumplita despartirea!

Sa-ntunecat, sa spart in cioburi soarele de sus,

Mortii iesit-au din morminte, se-nfiorase firea!

Murea un Print, un Rege, un Imparat-Isus!



Acum la ceas de taina, de aducere aminte...

Sunt sigura ca Tu atunci, putea-i a renunta,

Dar viata mea Ti-a fost adusa inainte,

Si-a cantarit mai greu si... Ai ales moartea!



Intreaga omenire azi poate avea tihna

Ca Tu suprema jertfa Ai dat-o pe Calvar!

Orcine crede-n Tine intra-n Vesnica-Ti Odihna

Primeste nemurirea si vesnicia in dar!







amin. 13 iul. 2010