Poezie Alfa si Omega (2)

Alfa si Omega



Cand veacurile vor apune

Si vremurile s-or sfarsi

E-un Dumnezeu care ramane

El a fost este si va fi.



El este Alfa si Omega

E inceputul si sfarsitul

Nimeni nu-l poate renega

A creat cerul si pamantul.



Priveste bolta instelata

Priveste soarele si luna

Priveste marea-nvolburata

Priveste norii si furtuna.



Asculta-n zorii diminetii

A pasarilor simfonie

Citeste ce au spus profetii

Despre Acel din vesnicie.



Priveste muntii de bazalt

Si brazii falnici si semeti

Si-ai sa-L cunosti pe cel Preanalt

Privind atatea frumuseti.



El florilor le-a dat splendoare

Le-a dat culoare-a pus parfum

Padurilor le-a dat grandoare

Iar norilor le-a croit drum.



El este-n tot ce ne-nconjoara

El i-ti vorbeste far’ cuvinte

Cu dragostea Lui te-mpresoara

Doar sa fi cu luare-aminte.



E Dumnezeu din vesnicie

E Domn a toate ziditor

Sa te inchini cu bucurie

El este-a toate creator.



E Tatal care grije are

Si-n vreme rea si-n vreme buna

Si cand pe cer e numai soare

Dar si cand fulgera si tuna.



Sa-L vezi in tot ce te-nconjoara

Sa-L recunosti si azi si maine

Chiar daca toate-or sa dispara

Isus Hristos in veci ramane.



Domnul e Alfa si Omega

Este-nceputul si sfarsitul

Iar maretia Lui si slava

Umple si cerul si pamantul.



In El nu-i umbra de mutare

Te-ncrede-n El, fi brav erou

Pamantul, cerul vor dispare

El face-un cer si-un pamant nou.



Caci Cel ce-i Alfa si Omega

Din vesnicie-n vesnicie

Te-a rasplati amice draga

De vei trai-ncredinciosie.

Amin.

9.02.2010 – Marioara Coman

Petrosani