Poezie DECEMBRIE 2014

DECEMBRIE 2014

2 Împăraţi 1:1-18 (Ahazia)



În vrăji, minciuni, descântec orb

Mi-ai îngropat poporul;

Te uiţi la stele ca un corb

Şi-ţi spui „Conducătorul”…



De zece ani ne-ai tot vorbit,

Ţi-ai amăgit poporul;

Acum, domnia-ţi s-a sfârşit –

Puţini îţi mai duc dorul…



Prin idoli şi beţii trufaşe

Mi-ai ameţit poporul,

Iar ţara ţi-e printre codaşe –

Altar: televizorul…



Te joci în „flăcări violete”,

Tu mi-ai jignit poporul!

Ne vezi pe toţi marionete –

Puterea ţi-e amorul…



Nu vrei să-L vezi pe Dumnezeu –

Mi-ai sărăcit poporul;

Isus te caută mereu

Dar tu I-ai tras zăvorul…



Cu venele de pofte pline

Mi-ai umilit poporul;

Cuvântul Sfânt strigă la tine –

Străin ţi-e Adevărul…



Te crezi, o vreme, şef în ţară

Şi slugă ţi-e poporul,

Dar judecata va fi dreaptă

Că-i Sfânt Judecătorul…



Te-ai bizuit pe bani şi-averi

Şi mi-ai zdrobit poporul;

L-ai răstignit prins în poveri –

Îşi plânge viitorul…



Atunci, vei fi doar om din carne,

Vei fi ca tot poporul,

Căci nimeni n-are-ntâietate

Doar Isus Salvatorul!



Vei înţelege că eşti mic

Şi păcătos din fire,

Şi un popor ai asuprit –

Mă rog, azi, pentru tine:



„Mai dă-i o şansă Tată Sfânt

Că e din lut şi-i moale,

Dă-i pocăinţă că s-a frânt

Şi dă-i Iertare, Doamne!”

AMIN.