Poezie Foc launtric mistuitor

Ieremia 20 7-11



M-ai induplecat, m-ai biruit o Doamne

Zise Ieremia... cu cap plecat, smerit,

Te rog fierbinte, sa ai mila de mine!

Descurajat sunt azi, ma simt dispretuit.



As vrea sa tac, sa nu vorbesc de Tine,

Ca doar ocara si dispret primesc.

Toata lumea-si bate joc de mine,

Sunt o pricina de ras, toti ma privesc.



Ocara si batjocura, in fiecare zi,

Imi aduce al Tau Cuvant, cand il rostesc

Apasare, silnicie iarasi trebuie sa strig,

Nu pot tacea, oricat as vrea sa ma opresc.



Un foc launtric imi mistuie fiinta,

Inchis e in adanc, in ale mele oase,

As tacea, insa nu pot! Dar am credinta,

Ca toate acestea... imi vor fi foloase.



Aud mereu vorbele rele a multimii,

Spaima ce domneste-n jurul meu

-"Invinuiti-l!" striga tare pelerinii,

-"Sa-l omoram ca nu-i din Dumnezeu"



Toti ce traiau in pace langa mine

Pandesc sa vada cand m-oi clatina

-"Poate se lasa prins!" Zic , n-au rusine

-"Punem mana pe el si ne vom razbuna"



Dar Domnul e cu mine, ca un viteaz puternic

Ma-ncred in El! Prigonitorii nu vor birui!

Ci se vor umple de rusine vesnic,

Iar eu in cer cu El, acolo ma voi odihni!



***



Asa vorbea odata proorocul Ieremia,

Condamnat fiind de multi din jurul lui

Dar a ramas de neclintit, avand taria

Sa spuna doar, Cuvantul Domnului!



Si azi prooroci-s improscati cu vorbe

Invinuiti de lucruri ce n-au faptuit

Din care tabara faci parte? Te intreaba,

Prigonitor esti? Sau esti dintre prigoniti?



amin 02 mai 2010